﻿ORGANULU LUMINAREI 
Gazeta Baserecésca, Politica, e literaria 
Miercuri         Nr. LXVIII      14 Aprilie 1848 

Aceste drepturi, carele singure se paru periclitate prein uniunea cu Ungaria,  de si noi in persona-ne nu sentimu acea temere, sunt cele mai antaie drepturi si fundamentali, fora carele nu este viatia politica. Natiunea ungara prè bene semte marele momentu al acestoru drepturi, pentru carele atat'a s'a luptatu. Ea scie pré bene ca nu numai cu pane traiesce omulu,  ci intr'aceste dile de inaltiare universale a anemeloru mai are trebuientia si de nutrementu politicu. Viati'a politica e astadi atatu de lipse catu si viati'a individuale; si precum acést'a, asia neci aceea, nu pote custá fora drepturi fundamentali pre acel'asi temeiu al libertatei, ecualitatei si fratietatei. Natiunea ungara togma de la acele drepturi de natiunalitatea-si incepù viati'a politica, si numai pre temeiulu loru eluptà la recastigarea aceloru drepturi omenesci, ce facu glori'a Ungariei moderne. Se cuvene dar, ca acele drepturi se le recunsca si celora lalte natiunalitati : slave, romane si germane dein midilocu seu; caror'a le dede insasi un asia nobile esemplu; pentru ca numai asia va fi glori'a Ungariei adeverata si complenita, numai asia infratirea natiuniloru sigilata.
            De aci noi neci potemu precepe,dein ce ratiuni natiunea ungara ar’ poté se caute cu ochi rei la conserbarea si apararea acestoru drepturi, ce n’au nemica ostile in cuntra neci unei natiunalitati, cu atatu mai pucinu in cuntra natiunei unguresci. Garantizarea, dein cuntra, a acestoru drepturi, credemu ca este o detorentia dein midilocu aceloru prepusuri nu neintemeiate, ce unii prè zelosi natiunalisti ungari desceptara indreptulu altoru natiunalitati. Ea are detorenti’a de a asecurá pre celelalte natiunalitati, cum ca le va respectá cá pre a sa insasi; si in cuventulu nobilei Ungariei, pronunciatu inainte de infientiarea uniunei, mai multu se voru increde de catu in juramentele politice,ce se tienu numai de adi pana mame. 
      Aceste drepturi asecurate,inca in diet’a proxima Transilvaniei,  voru fi ca o magna-charta prentru romani. Ei prein acea garantía voru cunosce, cà ideele propagandistice n’au fostu ideele natiunei ungarice,  si asia romanii, ca si sasi, cu amenele asiediate se voru intorce dein tote poterile catra colucrarea spre henele si inflorirea patriei; candu fora acea garantía, tote celelalte drepturi, garantiżate prein uniunea cu Ungaria, ara remané seci nemultiemitorie,--- si insasi uniunea problemateca.
        Dreptu cà noi inca nu potemu deplenu precepe politic’a, ce se urmeza dein partea natiunei ungarice catra noi si catra sasi; noi amu poté citá macar’ nr. 253 dein E. H. unde totu pre aceasi foia si sasiloru se asecureaza ca nusi voru pierde pre ai sei 22 deputati, si romaniloru lise deschide spemea, ca voru merge si de ai loru loru de pre fundulu regiu depreuna cu sasii la diet’a Ungariei.  La tota templarea aici si airea este ceva obscuritate. Ci noi inchiamu cu atat’a,  reserbandune celelalte ce s’aru mai tiené de acesta materia prentru altu articula.  
C.


ORGANULU
LUMINAREI
Gazeta Beserecesca, Politica, e literaria.
Cu pre Grotiosa invoientia.
Miercuri         Nr. LXIX . 21 Aprilie. 1848

A U S T R I A.

           Viena 8: 20 apr. Ministeriulu financieloru, spre asecularea catu se pote mai mare pretensiulioru bancului austriacu catra financie, sis pre deplena consolidarea acestui bancu,legả  ipoteca pentru 45 milione fl. c. m. impromutu salinele erariali dein Gmunden, a caror’a proventulu anuu e de mai 4 milione fl. si afora de acea 32 milione fl. in Obligatorie de a statului cu 5 p. c.Pre care temciu Directiunea bancului se determina a tramite pre al seu delegatu la piatiele comerciali deinafora spre a gastiga metale pretioase. De o data ministeriulu financieloru se determinả spre intempinarea lipseloru straordinarie ale statului a emite, pre temciulu acelorasi saline si prein midilocirea si controleri’a bancului, politie ipotecarie cu 5, 5 si  6 p. c. pre tempu de 4, 8 si 12 luni, carele la terminulu loru se voru rescumparả , si la tote cassele se voru accepta in locu de bani au la poft’a proprietariului cu alte politie se voru sciamba. Emiterea acestoru  se va efaptuả catu mai curundu.
      Gazet’a Vienese dein 18 apr. se plange amaru asupr’a nemesuratului ce jace pre tote jurnalele mai alesu cele dein afara, si nemisicarea in sistem’a vechia, nu numai de atienẻsi pan’astadi oprite unele gazete straine, ci si afora de stempelulu, 1 xr. Pre tota foi’a gazeteloru interne, si 2 xr. pre ace celor externe, inca si tax’a portului  a o tienẻ asia de susu, catu preintr’insa numerulu lectoriloru firesce de lipse trebuie sa se restring.  Ea dice: Pan’astadi suntemu suspusi dein cautarea pretiuriloru gazeteloru unui plaru nemarginitu, caruia asemenea inainte de150 de ani nu s’a templatu. Placulu si  nu legea, si neci un regalativu, nu determina pretuinde prentru carele se potu aduce gazetele.
    Tax’a speditiunei se pote pune fora periclu forte eftina, cả  ci, folosulu dein gazetenu trebue se formeze funtuna de venituri. In cuntr’a unei asemene taxatiuni trebuie se protestamu catu se pote cu atatu mai tare, in catu jurnalele si de alt’menterea prein timbru (Stempel) destulu sunt de taxate. Pentru ce dar’ si alta taxatiune prein posta! In comerciulu cu carti,care si ele ne dau netrementu spirituale, pretotendenea cartile se vendu cu acel’asi pretiu, for a luare a mente la distanti’a locului unde s’au tiparitu; au nu ar’fi cu pontetia aceeasi a face si cu gazetele! In carti, comparatoriulu dein locu porta o parte a speseloru prentru transportulu esemplarieloruin locu mai departatu; pentru ce se nu se pota ast’a face si cu junalele! etc.- In urma adaugemu acea nespusa de toti scutita nedreptate, cả post’a austriei trage si de pre noi pretiulu stempelului ca si depre cei dein Austria, de unde prentru esemplu. Gazet’a de Augsburgu de trei ori mai scumpu ne vene decatu se pletesce in locu, adeca peste 36 fl. c. m. in locu de 12fl. Gazetele Ungariei inca se plangu amaru asupr’a acestoru nedereptatiri; proiecte nu lipsescu cum aru potẻ se se usiureze aceste greutati, ci efectulu nulu vedemu nicaiuri.
